Diseminare

Rezultate asteptate (rezultate si realizari cuantificate):

Mediu

•   Scaderea stocurilor de deseuri din depozite;

•   Diminuarea impactului industriilor energetica/extractiva de petrol/ metalurgica asupra mediului;

•  Restabilirea capacitatii de producetie a solurilor afectate;

•  Reciclarea deseurilor pentru crearea de materiale de constructii;

•  Pastrarea resurselor naturale, recicland cenusa, deseuri de foraj si zgura, in locul materiilor prime;

•  Prevenirea poluarii din aval prin fixarea sarurilor hidrosolubile si a oligoelementelor prin vitrificare termica;

•  Economia de energie in raport cu procesele traditionale;

•  Diminuarea amprentei de carbon CO2 (reducerea emisiilor de CO2) asociate cu procesul de productie a materialelor de constructii si reducerea consumului de energie pentru obtinerea materiilor prime (argila, nisip, feldspat);

Tehnico-economic  

• Dezvolatarea, analiza si demonstrarea a cel putin trei sisteme de reciclare simultana a trei deseuri industriale, care, daca sunt tratate separat, este greu de gasit metode de aplicare;

•  Dovedirea fezabilitatii utilizarii deseurilor in mixtura, folosind simultan proprietatile plastice ale rezidurilor de foraj combinate cu proprietatile de intarire ale cenusei si cu duritatea mecanica a zgurei;

•   50% recuperare si reciclare a deseurilor tinta;

•  Aducerea de beneficii prin reciclarea intre companii formand o „retea de reciclare industriala”

•  Costuri reduce pentru energie si materii prime: utilizarea desurilor in locul materiilor prime, eliminarea unor etape de preprocesare cu un consum ridicat de energie (ex. concasare, macinare avansata, sortare, transport pe benzi, depozitare);

•  Cresterea eficientei proceselor din sectoarele energetic/extractiv de petrol/metalurgic prin elaborarea unor scheme de management optim al reciclarii deseurilor;

•  Identificarea conditiilor optime de functionare a unitatii pilot privind tehnologiile de procesare la rece si la cald, prin utilizarea etapelor tehnologiilor clasice in producerea de elemente finite;

•  Demonstrarea si dezvoltarea instrumentelor de proiectare, si validarea acestora;

•  Dezvoltarea si validarea strategiilor de control al procesului;

•  Proiectarea conceptelor si criteriilor de aplicare a procesului la scara larga in sectorul constructiilor;

•  Incurajarea egentilor economici apartinand celor trei industrii importante din economia nationala (energie, extractie de petrol, metalurgie) sa investeasca in noile tehnologii pentru reciclarea deseurilor pentru atingerea propriilor obiective de recuperare si reciclare;

(i) Cenusa:

– avand in compozitie valorosi oxizi precum: SiO2, Al2O3, CaO, Fe2O3, cenusa poate inlocui pana la 30-50% din nisipul natural utilizat in procesul de producere a produselor ceramice;

– Cu un pret mediu de 40 €/tona de materie prima utilizata in productia de caramizi (argila si nisip), valorificarea a aproximativ 500.000 t/an cenusa si aproximativ  100.000 t/an reziduri de foraj, poate implica o scadere a costurilor de productie cu pana la 30 mil. €/an, considerand ca transportul materiilor prime la locatia de utilizare este suportat de furnizaorii de deseuri, iar deseurilor NU implica costuri.

(ii) Rezidurile de foraj:

– 100.000 t reziduri de foraj/an pot foarte bine sa inlocuiasca argila utilizata in caramizile de constructie clasice, fara procesare preliminara (frezare); din energia economisita rezulta a scadere a emisiilor de CO2 din atmosfera cu 24.000 t CO2/an si o economie a fabricilor de materiale de constructii de aproximativ  14,4 €/t CO2 x 24.000 t CO2/an = 345.600 €/an (preturi OTC 2010);

– 100.000 t reziduri de foraj/an reciclat in produse valoroase implica o economie la depozitare si manevrare de aproximativ 8,0 mil. €/an.

(iii) Zgura metalurgica:

– 500.000 t zgura/an cu o medie de 50% continut de CaO, utilizata pentru producerea cimentului poate inlocui 270.000 t/an de CaO produs prin disocierea carbonatilor necesari; din toate acestea rezultand o scaderea emisiilor de CO2 cu aproximativ 280.000 t  CO2/an si o economie a fabricilor de ciment de aproximativ 14,4 €/t CO2 x 280.000 t CO2/an = 4.000.000 €/an (preturi OTC 2010);

– 1.000.000 t zgura/an transformata in produse finite determina o economie la depozitare de 50.000 €/an (preturi de depozitare 2010).

Social

• Cresterea calitatii vietii in mediul urban si rural prin reducerea riscurilor de imbolnavire cauzate de depozitarea necontrolata a deseurilor;

• Cresterea calitatii vietii prin incurajarea folosirii produselor low-cost obtinute in cadrul proiectului;

• Cresterea potentialului turistico-economic al zonelor rurale dupa reabilitarea solurilor;

• Diminuarea impactului industriilor energetica/extractiva de petrol/metalurgica asupra sanatatii oamenilor;

• Cresterea nivelului de constientizare si incredere in reciclare deseurilor;

• Dezvoltarea unei infrastructuri adecvate pentru un management integral al deseurilor care sa asigure un nivel de protectie ridicat pentru mediu si populatie.

Proiectul propus este foarte provocator, deoarece este vorba despre o preocupare majora de mediu a Romaniei cu scopul reciclarii deseurilor solide anorganice rezultate din sectoarele industriale energetic, extractia de petrol/foraj si metalurgic. Formulele traditionale ceramice pot fi privite ca matrici adecvate pentru a primi deseurile vizate, atat in Romania cat si in intreaga lume.

In cadrul proiectului propus, au fost identificate in Romania trei tipuri de deseuri (cenusa, reziduri de foraj si zgura metalurgica) care se pot utiliza ca materii prime pentru fabricarea unor produse de valoare adaugata ridicata (compozite ceramice), in principal pentru doua motive importante de mediu:

– Fiecare tip de deseu reprezinta o preocupare pentru industriile producatoare care trebuie sa se concentreze pe incadrarea in conditiile legale, cauza fiind problemele de depozitare;

– Fiecare tip de deseu are compozitie chimica si mineralogica valoroasa foarte asemanatoare cu a unor materii prime conventionale, acestea din urma putand inlocuite cu succes pentru a obtine compozitele ceramice.

Eliminarea deseurilor mai sus amintite este inainte de toate o preocupare economica si de mediu nu doar pentru Romania, dar si pentru alte state ale EU. Costurile eliminarii deseurilor au fost in crestere treptata in ultimii ani. In consecinta, utilizarea unui tonaj mare din astfel de materiale pe viitor ar fi de dorit.

Tip de deseu
Sursa/tehnologia
Cantitatea estimata
Riscuri de mediu
Receptor
Cenusa Industria energetica/Arderea carbunelui in centrale electriceDepozitul Turceni : aproximativ 700.000 t/an Praf in atmosferaLeaching Solul Oamenii Apa terestra Raurile
Rezidurile de foraj Extractia de petrol/fluide de forajDepozitul Slobozia: aproximativ 100.000 t/an Leaching Solul Raurile Oceanele
Zgura metalurgica Metalurgie/Producerea de otelDepozitul Balş: aproximativ 5.000 t/an
Depozitul Târgovişte: aproximativ 30.000 t/an
Praf in atmosferaLeaching Solul Oamenii Apele terestre Raurile

Cele trei tipuri de deseuri care au fost identificate pentru a fi folosite in cadru EcoWASTES sunt: cenusa, rezidurile de foraj si zgura metalurgica.

Cenusa de carbune           Reziduri de foraj            Zgura metalurgica