Context Local

În majoritatea cazurilor, reziduurile provenite din industriile energetică, petrolieră şi metalurgică au fost şi mai sunt încă considerate deşeuri fără utilizare, iar evacuarea şi neutralizarea lor reprezintă prin operaţiile de transport, manipulare şi depozitare, cheltuieli neproductive importante care majorează preţul de cost al resurselor utile obţinute.

Industria energetică generează anual deşeuri sub formă de pulberi (cenuşi) depozitate pe sol, din care numai un procent foarte scăzut este refolosit la fabricarea cimentului. Cenuşa şi zgura rezultate de la termocentrale necesită pentru depozitare aproximativ 1,2 ha pentru fiecare milion de tone. In prezent există un număr mare de halde de cenuşă şi zgură (108) care ocupă cca. 2800 ha, ponderea cea mai mare fiind în judeţele Gorj (cca. 800 ha) şi Dolj (cca.400 ha).

Industria petrolieră/extractivă generează anual din procesul de forare cca. 100.000 tone şlamuri centrifugate (detritus) care reprezintă cca. 60% din totalul şlamurilor de foraj evacuate. Fără utilizare în prezent pe plan mondial, detritusul se elimină cu costuri importante, exclusiv prin depozitare în sit-uri naturale.

Industria metalurgică generează anual 1,2-1,4 mil. tone zgură de oţelărie şi neferoasă, care prin preluarea din halde şi procesare adecvată, poate fi transformată în produse vandabile pe piata materialelor pentru construcţii civile (de drumuri). Din acest proces de prelucrare a zgurilor (solide) rezulta şi o fracţie cu granulaţie sub 10 mm, care poate reprezenta în unele cazuri chiar 30% din zgura prelucrată. Această zgură cu granulatie scăzută nu are vânzare pe piata agregatelor granulare, în mare parte ea fiind rehaldată.

Având în vedere înăsprirea legislaţiei privind depozitarea deşeurilor cât şi, în acelaşi timp, conservarea resurselor naturale, pentru proiectul EcoWASTES principala prioritate o constituie dezvoltarea unor produse noi – compozite ceramice – care oferă perspectiva fundamentării unui concept nou de dezvoltare durabilă, prin combinarea mai multor deşeuri (pentru unele nefiind încă identificate soluţii de valorificare), într-o gamă relativ largă de materiale utilizate în construcţii.

In perspectiva pe termen mediu şi lung, se remarcă tendinţa de a dezvolta şi utiliza agregate (uşoare) pentru construcţii, cu altă provenienţă decât cea naturală (de ex. dale de pavament stradal sau industrial, materiale ceramice  cu rezistenta mecanica crescuta, materiale de inertizare a deseurilor toxice si agregate usoare pentru constructii, izolatori fonici, vitroceramică, ecoceramici etc.), având în vedere avantajele tehnico-economice dictate de preţul foarte scăzut al materiei prime şi de impactul asupra mediului. Cenuşa de termocentrală şi şlamurile de foraj (detritus) prezintă pe lângă o compozitie oxidică valoroasă, o granulaţie adecvată fină, care reprezintă un avantaj major în producţia de materiale de construcţii, fiind astfel exclus consumul suplimentar de energie necesar unei treapte premergătoare de măcinare.